Book of Jeremiah, глава 14

Cuv‚ntul Domnului, spus lui Ieremia, cu prilejul secetei.

ÑIuda jeleşte, cetăţile lui sunt pustiite, triste, posomor‚te, şi strigătele Ierusalimului se Ónalţă.î Cei mari trimit pe cei mici să aducă apă, dar cei mici, c‚nd se duc la f‚nt‚ni, nu găsesc apă, şi se Óntorc cu vasele goale: ruşinaţi şi roşiţi, Óşi acoperă capul.

Păm‚ntul crapă, pentru că nu cade ploaie Ón ţară, şi plugarii, Ónşelaţi Ón nădejdea lor, Óşi acoperă capul.

Chiar şi cerboaica de pe c‚mp naşte şi Óşi părăseşte puii, pentru că nu găseşte verdeaţă.

Măgarii sălbatici stau pe locuri Ónalte şi pleşuve, trăg‚nd aer ca nişte şerpi; li se topesc ochii, pentru că nu este iarbă.î ÑDacă nelegiuirile noastre mărturisesc Ómpotriva noastră, lucrează, pentru Numele Tău, Doamne! Căci abaterile noastre sunt multe, am păcătuit Ómpotriva Ta.

Tu, care eşti nădejdea lui Israel, M‚ntuitorul lui la vreme de nevoie: pentru ce să fii ca un străin Ón ţară, ca un călător, care intră doar să petreacă noaptea Ón ea?

De ce să fii ca un om Óncremenit, ca un viteaz, care nu ne poate ajuta? Şi totuşi, Tu eşti Ón mijlocul nostru, Doamne, şi Numele Tău este chemat peste noi. De aceea nu ne părăsi!î Iată ce spune Domnul despre poporul acesta: ÑLe place să alerge Óncoace şi Óncolo. Nu-şi cruţă picioarele; de aceea Domnul n-are plăcere de ei; acum Óşi aduce aminte de nelegiuirile lor, şi le pedepseşte păcatele!î Şi Domnul mi-a zis: ÑNu mijloci pentru poporul acesta!

Căci, chiar dacă vor posti, tot nu le voi asculta rugăciunile, şi chiar dacă vor aduce arderi de tot şi jertfe de m‚ncare, nu le voi primi; ci vreau să-i nimicesc cu sabia, cu foametea şi cu ciuma.î ÑEu am răspuns: ,Ah! Doamne Dumnezeule! Iată că proorocii lor le zic: ,Nu veţi vedea sabie, şi nu veţi avea foamete; ci Domnul vă va da Ón locul acesta o pace trainică.í Dar Domnul mi-a răspuns: ,Proorocii lor prorocesc minciuni Ón Numele Meu; Eu nu i-am trimis, nu le-am dat poruncă, şi nu le-am vorbit; ci ei vă prorocesc nişte vedenii mincinoase, prorociri deşarte, Ónşelătorii şi Ónchipuiri scoase din inima lor.

De aceea aşa vorbeşte Domnul despre proorocii care măcar că nu i-am trimis Eu, prorocesc totuşi Ón Numele Meu, şi zic: Nu va fi nici sabie, nici foamete Ón ţara aceasta.í ñ ,Proorocii aceştia vor pieri ucişi de sabie şi de foamete!

Iar aceia, cărora le prorocesc ei, vor fi Óntinşi pe uliţele Ierusalimului, de foamete şi sabie; nu va avea cine să-i Óngroape, nici pe ei, nici pe nevestele lor, nici pe fiii lor, nici pe fiicele lor; voi turna astfel răutatea lor asupra lor.î ÑSpune-le lucrul acesta: ,Œmi varsă lacrimi ochii zi şi noapte, şi nu se opresc. Căci fecioara, fiica poporului meu este greu lovită cu o rană foarte usturătoare.

Dacă ies la c‚mp, dau peste oameni străpunşi de sabie. Dacă intru Ón cetate, dau peste nişte fiinţe sleite de foamete; chiar şi proorocul şi preotul cutreieră ţara, fără să ştie unde merg.î ÑAi lepădat Tu de tot pe Iuda, şi a ur‚t suflet Tău at‚t de mult Sionul? Pentru ce ne loveşti aşa, că nu mai este nici o vindecare pentru noi? Trăgeam nădejde de pace, şi nu vine nimic bun, aşteptam o vreme de vindecare, şi nu-i dec‚t groază!î ÑDoamne, ne recunoaştem răutatea noastră, şi nelegiuirea părinţilor noştri; căci am păcătuit Ómpotriva Ta.

Pentru Numele Tău, nu nesocoti, nu necinsti scaunul de domnie al slavei Tale! Nu uita, nu rupe legăm‚ntul Tău cu noi!

Este oare printre idolii neamurilor vreunul care să aducă ploaie? Sau poate cerul să dea ploaie? Nu dai Tu ploaie, Doamne, Dumnezeul nostru? Noi nădăjduim Ón Tine, căci Tu ai făcut toate aceste lucruri!î