Letter of Paul to Titus, глава 1

Pavel, rob al lui Dumnezeu, şi apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi cunoştinţa adevărului, care este potrivit cu evlavia, Ón nădejdea vieţii veşnice, făgăduite mai Ónainte de veşnicii de Dumnezeu, care nu poate să mintă, ci Şi-a descoperit Cuv‚ntul la vremea Lui, prin propovăduirea care mi-a fost Óncredinţată, după porunca lui Dumnezeu, M‚ntuitorul nostru; ñ către Tit, adevăratul meu copil Ón credinţa noastră a am‚ndoura: Har şi pace de la Dumnezeu Tatăl, şi de la Isus Hristos, M‚ntuitorul nostru!

Te-am lăsat Ón Creta, ca să pui Ón r‚nduială ce mai răm‚ne de r‚nduit, şi să aşezi prezbiteri (Sau: bătr‚ni) Ón fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit: Dacă este cineva fără prihană, bărbat al unei singure neveste, av‚nd copii credincioşi, care să nu fie Ónvinuiţi de destrăbălare sau neascultare.

Căci episcopul (Sau: priveghetor.), ca econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană; nu Óncăpăţ‚nat, nici m‚nios, nici dedat la vin, nici bătăuş, nici lacom de c‚ştig m‚rşav; ci să fie primitor de oaspeţi, iubitor de bine, cumpătat, drept, sf‚nt, Ónfr‚nat; să se ţină de Cuv‚ntul adevărat, care este potrivit cu Ónvăţătura, pentru ca să fie Ón stare să sfătuiască Ón Ónvăţătura sănătoasă, şi să Ónfrunte pe potrivnici.

Œn adevăr, mai ales printre cei tăiaţi Ómprejur, sunt mulţi nesupuşi, flecari şi amăgitori, cărora trebuie să li se astupe gura. Ei buimăcesc familii Óntregi, Ónvăţ‚nd pe oameni, pentru un c‚ştig ur‚t, lucruri, pe care nu trebuie să le Ónveţe.

Unul dintre ei, chiar prooroc al lor, a zis: ÑCretanii sunt totdeauna nişte mincinoşi, nişte fiare rele, nişte p‚ntece leneşe.î Mărturia aceasta este adevărată. De aceea mustră-i aspru, ca să fie sănătoşi Ón credinţă, şi să nu se ţină de basme evreieşti, şi de porunci date de oameni, care se Óntorc de la adevăr.

Totul este curat pentru cei curaţi; dar pentru cei necuraţi şi necredincioşi, nimic nu este curat: p‚nă şi mintea şi cugetul le sunt spurcate.

Ei se laudă că cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Œl tăgăduiesc, căci sunt o sc‚rbă: nesupuşi, şi netrebnici pentru orice faptă bună.