Second Epistle of Paul to the Corinthians, глава 8

Fraţilor, voim să vă aducem la cunoştinţă harul, pe care l-a dat Dumnezeu Ón Bisericile Macedoniei.

Œn mijlocul multelor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie, au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor.

Vă mărturisesc că au dat de bună voie, după puterea lor, şi chiar peste puterile lor.

Şi ne-au rugat cu mari stăruinţe pentru harul şi părtăşia la această str‚ngere de ajutoare pentru sfinţi.

Şi au făcut aceasta nu numai cum nădăjduisem, dar s-au dat mai Ónt‚i pe ei Ónşişi Domnului, şi apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu.

Noi dar, am rugat pe Tit să isprăvească această str‚ngere de ajutoare, pe care o Óncepuse.

După cum sporiţi Ón toate lucrurile: Ón credinţă, Ón cuv‚nt, Ón cunoştinţă, Ón orice r‚vnă, şi Ón dragostea voastră pentru noi, căutaţi să sporiţi şi Ón această binefacere.

Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru r‚vna altora, şi ca să pun la Óncercare curăţia dragostei voastre.

Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s-a făcut sărac pentru voi, pentru ca prin sărăcia Lui, voi să vă Ómbogăţiţi.

Œn această privinţă vă dau un sfat. Şi sfatul acesta vă este de folos vouă, care, de acum un an, cei dint‚i aţi Ónceput nu numai să faceţi, ci să şi voiţi.

Isprăviţi dar acum de făcut; pentru ca, după graba voinţei să fie şi Ónfăptuirea, potrivit cu mijloacele voastre.

Pentru că, dacă este bunăvoinţă, darul este primit, av‚ndu-se Ón vedere ce are cineva, nu ce n-are.

Aici nu este vorba ca alţii să fie uşuraţi, iar voi str‚mtoraţi; ci este vorba de o potrivire: Ón Ómprejurarea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor, pentru ca şi prisosul lor să acopere, la r‚ndul lui, nevoile voastre, aşa ca să fie o potrivire; după cum este scris: ÑCel ce str‚nsese mult, n-avea nimic de prisos, şi cel ce str‚nsese puţin, nu ducea lipsă.î Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus Ón inima lui Tit aceeaşi r‚vnă pentru voi.

Căci el a primit Óndemnul nostru; ba Óncă, stăp‚nit de o r‚vnă arzătoare, a pornit de bună voie spre voi.

Am trimis cu el şi pe fratele a cărui laudă Ón Evanghelie este răsp‚ndită prin toate Bisericile.

Mai mult, el a fost ales de Biserici să meargă Ómpreună cu noi Ón această lucrare de binefacere, pe care o săv‚rşim spre slava Domnului şi ca o dovadă de bunăvoinţa noastră.

Œn chipul acesta, vrem ca nimeni să nu ne defaime cu privire la acest belşug de ajutoare, de care Óngrijim.

Căci căutăm să lucrăm cinstit nu numai Ónaintea Domnului, ci şi Ónaintea oamenilor.

Am trimis cu ei pe fratele nostru, a cărui r‚vnă am Óncercat-o de at‚tea ori Ón multe Ómprejurări, şi care, de data aceasta, arată mult mai multă r‚vnă, din pricina marii lui Óncrederi Ón voi.

Astfel, fie av‚nd Ón vedere pe Tit, care este părtaşul şi tovarăşul meu de lucru Ón mijlocul vostru; fie av‚nd Ón vedere pe fraţii noştri, care sunt trimişii Bisericilor şi fala lui Hristos: daţi-le Ónaintea Bisericilor dovadă de dragostea voastră, şi arătaţi-le că avem dreptul să ne lăudăm cu voi.