Book of Ezekiel, глава 11

Duhul m-a răpit, şi m-a dus la poarta de răsărit a Casei Domnului, care caută spre răsărit. Şi iată că la intrarea porţii, erau douăzeci şi cinci de oameni; şi Ón mijlocul lor am văzut pe Iaazania, fiul lui Azur, şi pe Pelatia, fiul lui Benaia, căpeteniile poporului.

Şi Domnul mi-a zis: ÑFiul omului, aceştia sunt oamenii care fac planuri nelegiuite, şi dau sfaturi rele Ón cetatea aceasta!

Ei zic: ,Nu este Óncă vremea potrivită că să zidim case! Cetatea este cazanul, şi noi suntem carnea.í De aceea proroceşte Ómpotriva lor, proroceşte, fiul omului!î Atunci Duhul Domnului a căzut peste mine, şi mi-a zis: ÑSpune: Aşa vorbeşte Domnul: ,Astfel vorbiţi voi, casa lui Israel! Şi ce vă vine Ón g‚nd, ştiu foarte bine!

Aţi făcut o mulţime de omoruri Ón cetatea aceasta, şi aţi umplut uliţele cu cei ucişi.í De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ,Morţii voştri pe care i-aţi Óntins Ón mijlocul cetăţii acesteia, sunt carnea, şi ea este cazanul; dar voi veţi fi scoşi afară din ea.

Vă temeţi de sabie, dar Eu voi aduce sabie peste voi, zice Domnul, Dumnezeu.í ,Vă voi scoate din cetatea aceasta, vă voi da Ón m‚inile străinilor, şi voi Ómplini judecăţile mele Ómpotriva voastră!

Veţi cădea loviţi de sabie, vă voi judeca la hotarul lui Israel, şi veţi şti că Eu sunt Domnul.

Cetatea aceasta nu va fi cazanul vostru, şi voi nu veţi fi carnea din el: ci la hotarul lui Israel vă voi judeca!

Şi veţi şti că Eu sunt Domnul, ale cărui porunci nu le-aţi urmat, şi ale cărui legi nu le-aţi Ómplinit, şi aţi lucrat după obiceiurile neamurilor care vă Ónconjoară.î Pe c‚nd proroceam eu, a murit Pelatia, fiul lui Benaia. Eu am căzut cu faţa la păm‚nt, şi am strigat cu glas tare: ÑAh! Doamne Dumnezeule, vrei să nimiceşti Tu şi ce a mai rămas din Israel?î Şi Cuv‚ntul Domnului mi-a vorbit astfel: ÑFiul omului, fraţii tăi, da, fraţii tăi, cei din robie, şi toată casa lui Israel, sunt aceia despre care zic locuitorii Ierusalimului: ,Ei sunt departe de Domnul, ţara ne-a fost dată nouă Ón stăp‚nire!Öí De aceea spune despre ei: ,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,Dacă-i ţin depărtaţi printre neamuri, dacă i-am risipit Ón felurite ţări, totuşi le-am fost un Templu pentru c‚tăva vreme, Ón ţara Ón care au venit.í De aceea să le spui: ÑAşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ,Vă voi str‚nge din mijlocul popoarelor, vă voi aduna iarăşi din ţările Ón care sunteţi risipiţi, şi vă voi da ţara lui Israel.

Şi c‚nd vor veni Ón ea, vor scoate de acolo toţi idolii şi toate ur‚ciunile.

Le voi da o altă inimă, şi voi pune un duh nou Ón voi. Voi lua din trupul lor inima de piatră, şi le voi da o inimă de carne, ca să urmeze poruncile Mele, să păzească şi să Ómplinească legile Mele; şi ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor.

Dar acelora a căror inimă simte plăcere faţă de idolii şi ur‚ciunile lor, le voi Óntoarce faptele asupra capului lor, zice Domnul Dumnezeu. ëî După aceea, heruvimii şi-au Óntins aripile, Ónsoţiţi de roţi, şi slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor.

Slava Domnului s-a Ónălţat din mijlocul cetăţii, şi s-a aşezat pe muntele de la răsăritul cetăţii.

Pe mine Ónsă m-a răpit Duhul şi m-a dus iarăşi, Ón vedenie, prin Duhul lui Dumnezeu, Ón Haldea, la prinşii de război. Şi astfel vedenia, pe care o avusesem, a pierit de la mine.

Apoi am spus prinşilor de război toate lucrurile, pe care mi le descoperise Domnul. Robia lui Zedechia şi risipirea poporului.