Letter of Paul to the Galatians, глава 4

Dar c‚tă vreme moştenitorul este nev‚rstnic, eu spun că nu se deosebeşte cu nimic de un rob, măcar că este stăp‚n pe tot.

Ci este sub epitropi şi Óngrijitori, p‚nă la vremea r‚nduită de tatăl său.

Tot aşa şi noi, c‚nd eram nev‚rstnici, eram sub robia Ónvăţăturilor Óncepătoare ale lumii.

Dar c‚nd a venit Ómplinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, ca să răscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca să căpătăm Ónfierea.

Şi pentru că sunteţi fii, Dumnezeu ne-a trimis Ón inimă Duhul Fiului Său, care strigă: ÑAvaî, adică: ÑTată!î Aşa că nu mai eşti rob, ci fiu; şi dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor, prin Dumnezeu.

Odinioară, c‚nd nu cunoşteaţi pe Dumnezeu, eraţi robiţi celor ce din firea lor, nu sunt dumnezei.

Dar acum, după ce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, după ce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă mai Óntoarceţi iarăşi la acele Ónvăţături Óncepătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou?

Voi păziţi zile, luni, vremuri şi ani.

Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi.

Fraţilor, vă rog să fiţi ca mine, căci şi eu sunt ca voi. Nu mi-aţi făcut nici o nedreptate.

Dimpotrivă, ştiţi că, Ón neputinţa trupului v-am propovăduit Evanghelia pentru Ónt‚ia dată.

Şi, n-aţi arătat nici dispreţ, nici dezgust faţă de ceea ce era o ispită pentru voi Ón trupul meu; dimpotrivă, m-aţi primit ca pe un Ónger al lui Dumnezeu, ca pe Ónsuşi Hristos Isus.

Unde este dar fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putinţă, v-aţi fi scos p‚nă şi ochii şi mi i-aţi fi dat.

M-am făcut oare vrăjmaşul vostru, pentru că v-am spus adevărul?

Nu cu g‚nd bun sunt plini de r‚vnă ei pentru voi, ci vor să vă dezlipească de noi, ca să fiţi plini de r‚vnă faţă de ei.

Este bine să fii plin de r‚vnă totdeauna pentru bine, nu numai c‚nd sunt de faţă la voi.

Copilaşii mei, pentru care iarăşi simt durerile naşterii, p‚nă ce va lua Hristos chip Ón voi!

O, cum aş vrea să fiu acum de faţă la voi, şi să-mi schimb glasul; căci nu ştiu ce să mai cred!

Spuneţi-mi voi, care voiţi să fiţi sub Lege, n-ascultaţi voi Legea?

Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă, şi unul din femeia slobodă.

Dar cel din roabă s-a născut Ón chip firesc, iar cel din femeia slobodă s-a născut prin făgăduinţă.

Lucrurile acestea trebuie luate Óntr-alt Ónţeles: acestea sunt două legăminte: unul de pe muntele Sinai naşte pentru robie şi este Agar, ñ căci Agar este muntele Sinai din Arabia; ñ şi răspunde Ierusalimului de acum, care este Ón robie Ómpreună cu copiii săi.

Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, şi el este mama noastră.

Fiindcă este scris: ÑBucură-te, stearpo, care nu naşti deloc! Izbucneşte de bucurie şi strigă, tu, care nu eşti Ón durerile naşterii! Căci copiii celei părăsite vor fi Ón număr mai mare dec‚t copiii celei cu bărbat.î Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sunteţi copii ai făgăduinţei.

Şi cum s-a Ónt‚mplat atunci, că cel ce se născuse Ón chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul tot aşa se Ónt‚mplă şi acum.

Dar ce zice Scriptura? ÑIzgoneşte pe roabă şi pe fiul ei; căci fiul roabei nu va moşteni Ómpreună cu fiul femeii slobode.î De aceea, fraţilor, noi nu suntem copiii celei roabe, ci ai femeii slobode. Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi.