Book of Genesis, глава 29

Iacov a pornit la drum, şi s-a dus Ón ţara celor ce locuiesc la Răsărit.

S-a uitat Ónainte, şi iată că pe c‚mp era o f‚nt‚nă; şi l‚ngă ea erau trei turme de oi, care se odihneau; căci la f‚nt‚na aceasta obişnuiau ciobanii să-şi adape turmele. Şi piatra de pe gura f‚nt‚nii era mare.

Toate turmele se str‚ngeau acolo; ciobanii prăvăleau piatra de pe gura f‚nt‚nii, adăpau turmele, şi apoi puneau piatra iarăşi la loc pe gura f‚nt‚nii.

Iacov a zis păstorilor: ÑFraţilor, de unde sunteţi?î ÑDin Haranî, au răspuns ei.

El le-a zis: ÑCunoaşteţi pe Laban, fiul lui Nahor?î ÑŒl cunoaştemî, i-au răspuns ei.

El le-a zis: ÑEste sănătos?î ÑSănătosî, au răspuns ei. Şi tocmai atunci venea Rahela, fata lui, cu oile.

El a zis: ÑIată, soarele este Óncă sus, şi-i prea devreme ca să str‚ngeţi vitele: adăpaţi oile, apoi duceţi-vă şi păşteţi-le iarăşi.î Ei au răspuns: ÑNu putem, p‚nă nu se vor str‚nge toate turmele; atunci se prăvăleşte piatra de pe gura f‚nt‚nii, şi vom adăpa oile.î Pe c‚nd le vorbea el Óncă, vine Rahela cu oile tatălui său; căci ea le păzea.

C‚nd a văzut Iacov pe Rahela, fata lui Laban, fratele mamei sale, şi turma lui Laban, fratele mamei sale, s-a apropiat, a prăvălit piatra de pe gura f‚nt‚nii, şi a adăpat turma lui Laban, fratele mamei sale.

Apoi Iacov a sărutat pe Rahela, şi a Ónceput să pl‚ngă tare.

Iacov a spus Rahelei că este rudă cu tatăl ei, că este fiul Rebecii. Şi ea a dat fuga de a spus tatălui său.

Cum a auzit Laban de Iacov, fiul surorii sale, i-a alergat Ónainte, l-a Ómbrăţişat, l-a sărutat, şi l-a adus Ón casă. Iacov a istorisit lui Laban toate cele Ónt‚mplate.

Şi Laban i-a zis: ÑCu adevărat, tu eşti os din oasele mele, şi carne din carnea mea!î Iacov a stat la Laban o lună.

Apoi Laban a zis lui Iacov: ÑFiindcă eşti rudă cu mine, să-mi slujeşti oare degeaba? Spune-mi ce simbrie vrei?î Laban Ónsă avea două fete: cea mai mare se numea Lea, şi cea mai mică Rahela.

Lea avea ochii slabi; dar Rahela era frumoasă la statură şi m‚ndră la faţă.

Iacov iubea pe Rahela, şi a zis: ÑŒţi voi sluji şapte ani pentru Rahela, fata ta cea mai mică.î Şi Laban a răspuns: ÑMai bine să ţi-o dau ţie, dec‚t s-o dau altuia. Răm‚i la mine!î Astfel Iacov a slujit şapte ani pentru Rahela; şi anii aceştia i s-au părut ca vreo c‚teva zile, pentru că o iubea.

Œn urmă Iacov a zis lui Laban: ÑDă-mi nevasta, căci mi s-a Ómplinit sorocul, ca să intru la ea.î Laban a adunat pe toţi oamenii locului şi a făcut un ospăţ.

Seara, a luat pe fiica sa Lea, şi a adus-o la Iacov, care s-a culcat cu ea.

Şi Laban a dat ca roabă fetei sale Lea pe roaba sa Zilpa.

A doua zi dimineaţă, iată că era Lea. Atunci Iacov a zis lui Laban: ÑCe mi-ai făcut? Nu ţi-am slujit oare pentru Rahela? Pentru ce m-ai Ónşelat?î Laban a răspuns: ÑŒn locul acesta nu-i obicei să se dea cea mai t‚nără Ónaintea celei mai mari.

Isprăveşte săptăm‚na cu aceasta, şi-ţi vom da şi pe cealaltă pentru slujba, pe care o vei mai face la mine alţi şapte ani.î Iacov a făcut aşa, şi a isprăvit săptăm‚na cu Lea; apoi Laban i-a dat de nevastă pe fiica sa Rahela.

Şi Laban a dat ca roabă fetei sale Rahela, pe roaba sa Bilha.

Iacov a intrat şi la Rahela, pe care o iubea mai mult dec‚t pe Lea; şi a mai slujit la Laban alţi şapte ani.

Domnul a văzut că Lea nu era iubită; şi a făcut-o să aibă copii, pe c‚nd Rahela era stearpă.

Lea a rămas Ónsărcinată, şi a născut un fiu, căruia i-a pus numele Ruben (Vedeţi fiu); Ñcăciî, a zis ea, ÑDomnul a văzut m‚hnirea mea, şi acum bărbatul meu are să mă iubească negreşit.î A rămas iarăşi Ónsărcinată, şi a născut un fiu; şi a zis: ÑDomnul a auzit că nu eram iubită, şi mi-a dat şi pe acesta.î De aceea, i-a pus numele Simeon (Ascultare).

Iar a rămas Ónsărcinată, şi a născut un fiu; şi a zis: ÑDe data aceasta, bărbatul meu se va alipi de mine, căci i-am născut trei fii.î De aceea i-a pus numele Levi (Alipire).

A rămas iarăşi Ónsărcinată, şi a născut un fiu; şi a zis: ÑDe data aceasta, voi lăuda pe Domnul.î De aceea i-a pus numele Iuda (Lăudat fie Domnul). Şi a Óncetat să mai nască.