Book of Isaiah, глава 14

Căci Domnul va avea milă de Iacov, va alege iarăşi pe Israel, şi-i va aduce iarăşi la odihnă Ón ţara lor; străinii se vor alipi de ei, şi se vor uni cu casa lui Iacov.

Popoarele Ói vor lua, şi-i vor aduce Ónapoi la locuinţa lor, şi casa lui Israel Ói va stăp‚ni Ón ţara Domnului, ca robi şi roabe. Vor ţine astfel robi pe cei ce-i robiseră pe ei, şi vor stăp‚ni peste asupritorii lor.

Iar c‚nd Óţi va da Domnul odihnă după ostenelile şi frăm‚ntările tale, şi după aspra robie care a fost pusă peste tine, atunci vei c‚nta c‚ntarea aceasta asupra Ómpăratului Babilonului, şi vei zice: ÑIată, asupritorul nu mai este, asuprirea a Óncetat, Domnul a fr‚nt toiagul celor răi, nuiaua stăp‚nitorilor.

Cel ce, Ón urgia lui, lovea popoarele, cu lovituri fără răgaz, cel ce, Ón m‚nia lui, supunea neamurile, este prigonit fără cruţare.

Tot păm‚ntul se bucură acum de odihnă şi pace; izbucnesc oamenii Ón c‚ntece de veselie.

P‚nă şi chiparoşii şi cedrii din Liban se bucură de căderea ta şi zic: ,De c‚nd ai căzut tu, nu se mai suie nimeni să ne taie!í Locuinţa morţilor se mişcă p‚nă Ón ad‚ncimile ei, ca să te primească la sosire, ea trezeşte Ónaintea ta umbrele, pe toţi mai marii păm‚ntului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toţi Ómpăraţii neamurilor.

Toţi iau cuv‚ntul ca să-ţi spună: ,Şi tu ai ajuns fără putere ca noi, şi tu ai ajuns ca noi!í Strălucirea ta s-a pogor‚t şi ea Ón locuinţa morţilor, cu sunetul alăutelor tale; aşternut de viermi vei avea, şi viermii te vor acoperi.

Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost dobor‚t la păm‚nt, tu, biruitorul neamurilor!

Tu ziceai Ón inima ta: ,Mă voi sui Ón cer, Ómi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei; mă voi sui pe v‚rful norilor, voi fi ca Cel Prea Œnalt.í Dar ai fost aruncat Ón locuinţa morţilor, Ón ad‚ncimile morm‚ntului!

Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte şi zic: ,Acesta este omul care făcea să se cutremure păm‚ntul, şi zguduia Ómpărăţiile, care prefăcea lumea Ón pustie, nimicea cetăţile şi nu dădea drumul prinşilor săi de război?í Toţi Ómpăraţii neamurilor, da, toţi, se odihnesc cu cinste, fiecare Ón morm‚ntul lui.

Dar tu ai fost aruncat departe de morm‚ntul tău, ca o ramură dispreţuită, ca o pradă luată de la nişte oameni ucişi cu lovituri de sabie, şi aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat Ón picioare.

Tu nu eşti unit cu ei Ón morm‚nt, căci ţi-ai nimicit ţara şi ţi-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de neamul celor răi.

Pregătiţi măcelărirea fiilor, din pricina nelegiuirii părinţilor lor! Ca să nu se mai scoale să cucerească păm‚ntul, şi să umple lumea cu cetăţi!î ÑEu mă voi ridica Ómpotriva lor! ñ zice Domnul oştirilor ñ şi voi şterge numele şi urma Babilonului, pe fiu şi nepotî, zice Domnul.

ÑVoi face din el un culcuş de arici şi o mlaştină, şi Ól voi mătura cu mătura nimiciriiî, zice Domnul oştirilor.

Domnul oştirilor a jurat, şi a zis: ÑDa, ce am hotăr‚t se va Ónt‚mpla, ce am pus la cale se va Ómplini.

Voi zdrobi pe Asirian Ón ţara Mea, Ól voi călca Ón picioare pe munţii Mei; astfel jugul lui se va lua de pe ei, şi povara lui va fi luată de pe umerii lor.î Iată hotăr‚rea luată Ómpotriva Óntregului păm‚nt, iată m‚na, Óntinsă peste toate neamurile.

Domnul oştirilor a luat această hotăr‚re: cine I se va Ómpotrivi? M‚na Lui este Óntinsă: cine o va abate?

Œn anul morţii Ómpăratului Ahaz, a fost rostită această prorocie: ÑNu te bucura, ţara Filistenilor, că s-a fr‚nt toiagul care te lovea! Căci din rădăcina şarpelui va ieşi un basilic, şi rodul lui va fi un balaur zburător.

Atunci cei mai săraci vor putea paşte, şi cei nenorociţi vor putea să locuiască liniştiţi; dar Óţi voi lăsa neamul să piară de foame, şi ce va mai răm‚ne din tine va fi omor‚t.

Gemi, poartă! Boceşte-te, cetate! Cutremură-te, toată ţara Filistenilor! Căci un fum vine de la miază noapte, şi şirurile vrăjmaşului sunt str‚nse.î ÑŞi ce va răspunde trimişilor poporului?î ñ ÑCă Domnul a Óntemeiat Sionul, şi că cei nenorociţi din poporul Lui găsesc un loc de adăpost acolo.î ñ