Book of Isaiah, глава 41

ÑTăceţi, ostroave, şi ascultaţi-Mă! Să-şi Ónvioreze popoarele puterea, să Ónainteze, şi să vorbească! Să ne apropiem şi să ne judecăm Ómpreună.

Cine a ridicat de la răsărit pe acela pe care, Ón neprihănirea Lui, Ól cheamă să calce pe urmele Lui? Cine Ói supune neamuri şi Ómpăraţi? Cine le face sabia praf, şi arcul o pleavă luată de v‚nt?

El Ói urmăreşte, merge Ón pace pe un drum pe care n-a mai călcat niciodată cu piciorul lui.

Cine a făcut şi a Ómplinit aceste lucruri? Acela care a chemat neamurile de la Ónceput, Eu, Domnul, cel dint‚i şi Acelaşi p‚nă Ón cele din urmă veacuri.

Ostroavele văd lucrul acesta şi se tem, capetele păm‚ntului tremură: se apropie şi vin.

Se ajută unul pe altul, şi fiecare zice fratelui său: ,Fii cu inimă!í Lemnarul Ómbărbătează pe argintar; cel ce lustruieşte cu ciocanul Ómbărbătează pe cel ce bate pe nicovală, zic‚nd despre Ómbinare: ,Este bună!í şi ţintuieşte idolul Ón cuie ca să nu se clatine.î Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove, pe care te-am ales, săm‚nţa lui Avraam, prietenul Meu, tu, pe care te-am luat de la marginile păm‚ntului, şi pe care te-am chemat dintr-o ţară depărtată, căruia ţi-am zis: ÑTu eşti robul Meu, te aleg, şi nu te lepăd!î nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu Óngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te Óntăresc, tot Eu Óţi vin Ón ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.

Iată, Ónfruntaţi, şi acoperiţi de ruşine, vor fi toţi cei ce sunt m‚niaţi pe tine; vor fi nimiciţi şi vor pieri, cei ce ţi se Ómpotrivesc.

Œi vei căuta, şi nu-i vei mai găsi, pe cei ce se certau cu tine; vor fi nimiciţi, vor fi pierduţi cei ce se războiau cu tine.

Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te iau de m‚na dreaptă şi-ţi zic: ÑNu te teme de nimic, Eu Óţi vin Ón ajutor!

Nu te teme de nimic, viermele lui Iacov, şi rămăşiţă slabă a lui Israel; căci Eu Óţi vin Ón ajutor, ñ zice Domnul, ñ şi Sf‚ntul lui Israel este M‚ntuitorul tău.

Iată, te fac o sanie ascuţită, nouă de tot, cu mulţi dinţi; vei zdrobi, vei sfăr‚ma munţii, şi vei face dealurile ca pleava.

Le vei v‚ntura, şi le va lua v‚ntul, şi un v‚rtej le va risipi, dar tu, te vei bucura Ón Domnul, te vei făli cu Sf‚ntul lui Israel.

Cei nenorociţi şi cei lipsiţi caută apă, şi nu este; li se usucă limba de sete. Eu, Domnul, Ói voi asculta; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi.

Voi face să izvorască r‚uri pe dealuri, şi izvoare Ón mijlocul văilor; voi preface pustia Ón iaz, şi păm‚ntul uscat Ón şuvoaie de ape; voi sădi cedri, salc‚mi, mirţi şi măslini Ón pustie; voi pune chiparoşi, ulmi, şi merişori turceşti la un loc Ón pustie, ca să vadă cu toţii şi să ştie, să priceapă şi să Ónţeleagă că m‚na Domnului a făcut aceste lucruri, şi Sf‚ntul lui Israel le-a zidit.î ÑApăraţi-vă pricina, ñ zice Domnul ñ arătaţi-vă dovezile cele mai tariî, zice Œmpăratul lui Iacov.

ÑSă le arate, şi să ne spună ce are să se Ónt‚mple; care sunt prorociile pe care le-aţi făcut vreodată? Spuneţi, ca să luăm seama la ele, şi să le vedem Ómplinirea; sau, vestiţi-ne viitorul.

Spuneţi-ne ce se va Ónt‚mpla mai t‚rziu, ca să ştim că sunteţi dumnezei, faceţi măcar ceva bun sau rău, ca să vedem şi să privim cu toţii.

Iată că nu sunteţi nimic şi lucrarea voastră este nimic; o sc‚rbă este cine vă alege pe voi.

Am sculat pe cineva de la miazănoapte, şi vine de la răsărit; el cheamă Numele Meu; trece peste voievozi ca pe noroi şi-i calcă Ón picioare cum calcă olarul lutul.

Cine a vestit lucrul acesta de la Ónceput, ca să-l ştim, şi cu mult Ónainte, ca să zicem: ,Are dreptate?í Nimeni nu l-a vestit, nimeni nu l-a prorocit, şi nimeni n-a auzit cuvintele voastre.

Eu, Cel dint‚i, am zis Sionului: ,Iată-i, iată-i!í Şi Ierusalimului: ,Œţi trimit un vestitor de veşti bune!í Căci Mă uit, şi nu este nimeni, nimeni Óntre ei care să prorocească şi care să poată răspunde, dacă-l voi Óntreba.

Iată că toţi sunt nimic, lucrările lor sunt zadarnice, idolii lor sunt o suflare goală!î