Book of Jeremiah, глава 9

ÑO! de mi-ar fi capul plin cu apă, de mi-ar fi ochii un izvor de lacrimi, aş pl‚nge zi şi noapte pe morţii fiicei poporului meu!

O! dac-aş avea un han de călători Ón pustie, aş părăsi pe poporul meu, şi m-aş depărta de el! Căci toţi sunt nişte preacurvari şi o ceată de mişei.î ñ ÑAu limba Óntinsă ca un arc şi aruncă minciuna; şi nu prin adevăr sunt ei puternici Ón ţară; căci merg din răutate Ón răutate, şi nu Mă cunosc, zice Domnul.î ÑFiecare să se păzească de prietenul lui, şi să nu se Óncreadă Ón nici unul din fraţii săi; căci orice frate caută să Ónşele, şi orice prieten umblă cu b‚rfeli.

Se trag pe sfoară unii pe alţii, şi nu spun adevărul; Óşi deprind limba să mintă, şi se trudesc să facă rău.î ñ ÑLocuinţa ta este Ón mijlocul făţărniciei, şi, de făţarnici ce sunt, nu vor să Mă cunoască, ñ zice Domnul.î ñ ÑDe aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,Iată, Ói voi topi Ón cuptor, şi Ói voi Óncerca. Căci cum aş putea să mă port altfel cu fiica poporului Meu?

Limba lor este o săgeată ucigătoare, nu spun dec‚t minciuni; cu gura vorbesc aproapelui lor de pace, şi Ón fundul inimii Ói Óntind curse.

Să nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri, zice Domnul, să nu-mi răzbun Eu pe un asemenea popor?î ÑMunţii vreau să-i pl‚ng şi să gem pentru ei, pentru c‚mpiile pustiite vreau să fac o jelanie; căci sunt arse de tot, şi nimeni nu mai trece prin ele; nu se mai aude Ón ele behăitul turmelor; păsările cerului şi dobitoacele au fugit şi au pierit. ñ Voi face şi Ierusalimul un morman de pietre, o vizuină de şacali, şi cetăţile lui Iuda le voi preface Óntr-un pustiu fără locuitori.

Unde este omul Ónţelept care să Ónţeleagă aceste lucruri? Să spună acela, căruia i-a vorbit gura Domnului, pentru ce este nimicită ţara, arsă ca un pustiu pe unde nu mai trece nimeni?

Domnul zice: ÑPentru că au părăsit Legea Mea, pe care le-o pusesem Ónainte; pentru că n-au ascultat glasul Meu, şi nu l-au urmat; ci au umblat după aplecările inimii lor, şi au mers după Baali, cum i-au Ónvăţat părinţii lor.î ÑDe aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Iată, voi hrăni poporul acesta cu pelin, şi-i voi da să bea ape otrăvite.

Œi voi risipi printre nişte neamuri pe care nu le-au cunoscut nici ei, nici părinţii lor, şi voi trimite sabia Ón urma lor, p‚nă-i voi nimici.î ÑAşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,Căutaţi, şi chemaţi pl‚ngătoarele să vină! Trimiteţi la femeile iscusite, ca să vină!

Să se grăbească să facă o c‚ntare de jale asupra noastră ca să ne curgă lacrimile din ochi, şi să curgă apa din pleoapele noastre!

Căci strigăte de jale se aud din Sion: ,C‚t suntem de prăpădiţi! C‚t de jalnic suntem acoperiţi de ruşine! Trebuie să părăsim ţara, căci ne-au surpat locuinţele!î ñ ÑAscultaţi, femeilor, cuv‚ntul Domnului, şi să prindă urechea voastră ce spune gura Lui! Œnvăţaţi pe copiii voştri c‚ntece de jale, Ónvăţaţi-vă pl‚ngeri unele pe altele!

Căci moartea s-a suit pe ferestrele noastre, a pătruns Ón casele noastre Ómpărăteşti; a nimicit pe copii pe uliţă, şi pe tineri Ón pieţe.î ÑSpune: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Trupurile moarte ale oamenilor vor cădea ca gunoiul pe c‚mpii, cum cade Ónapoia secerătorului un snop, pe care nu-l str‚nge nimeni!î ÑAşa vorbeşte Domnul: ,Œnţeleptul să nu se laude cu Ónţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăţia lui.

Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte, că ştie că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată şi dreptate pe păm‚nt! Căci Ón acestea găsesc plăcere Eu, zice Domnul.î ÑIată, vin zilele, zice Domnul, c‚nd voi pedepsi pe toţi cei tăiaţi Ómprejur, care nu sunt tăiaţi Ómprejur cu inima, pe Egipteni, pe Iudei, pe Edomiţi, pe Amoniţi, pe Moabiţi, pe toţi cei ce Óşi rad colţurile bărbii, pe cei ce locuiesc Ón pustie; căci toate neamurile sunt netăiate Ómprejur, şi toată casa lui Israel are inima netăiată Ómprejur.î