The Gospel According to John, глава 21

După aceea Isus S-a mai arătat ucenicilor Săi la marea Tiberiadei. Iată cum S-a arătat: Simon Petru, Toma zis Geamăn, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zebedei, şi alţi doi din ucenicii lui Isus, erau Ómpreună.

Simon Petru le-a zis: ÑMă duc să prind peşte.î ÑMergem şi noi cu tineî, i-au zis ei. Au ieşit, şi au intrat Óntr-o corabie; şi n-au prins nimic Ón noaptea aceea.

Dimineaţa, Isus stătea pe ţărm; dar ucenicii nu ştiau că este Isus.

ÑCopiiî, le-a zis Isus, Ñaveţi ceva de m‚ncare?î Ei i-au răspuns: ÑNuî.

El le-a zis: ÑAruncaţi mreaja Ón partea dreaptă a corabiei, şi veţi găsi.î Au aruncat-o deci, şi n-o mai puteau trage de mulţimea peştilor.

Atunci ucenicul, pe care-l iubea Isus, a zis lui Petru: ÑEste Domnul!î C‚nd a auzit Simon Petru că este Domnul şi-a pus haina pe el, şi s-a Óncins, căci era dezbrăcat, şi s-a aruncat Ón mare.

Ceilalţi ucenici au venit cu corăbioara, trăg‚nd mreaja cu peşti, pentru că nu erau departe de ţărm dec‚t ca la două sute de coţi.

C‚nd s-au pogor‚t pe ţărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, peşte pus deasupra şi p‚ine.

Isus le-a zis: ÑAduceţi din peştii, pe care i-aţi prins acum.î Simon Petru s-a suit Ón corăbioară, şi a tras mreaja la ţărm, plină cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari: şi, măcar că erau at‚ţia, nu s-a rupt mreaja.

ÑVeniţi de pr‚nziţiî, le-a zis Isus. Şi nici unul din ucenici nu cuteza să-L Óntrebe: ÑCine eşti?î căci ştiau că este Domnul.

Isus S-a apropiat, a luat p‚inea, şi le-a dat; tot aşa a făcut şi cu peştele.

Aceasta era a treia oară c‚nd Se arăta Isus ucenicilor Săi, după ce Ónviase din morţi.

După ce au pr‚nzit, Isus a zis lui Simon Petru: ÑSimone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult dec‚t aceştia?î ÑDa, Doamneî, I-a răspuns Petru, Ñştii că Te iubesc.î Isus i-a zis: ÑPaşte mieluşeii Mei.î I-a zis a doua oară: ÑSimone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?î ÑDa Doamneî, I-a răspuns Petru, Ñştii că Te iubesc.î Isus i-a zis: ÑPaşte oiţele Meleî.

A treia oară i-a zis Isus: ÑSimone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?î Petru s-a Óntristat că-i zisese a treia oară: ÑMă iubeşti?î Şi I-a răspuns: ÑDoamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc.î Isus i-a zis: ÑPaşte oile Mele!

Adevărat, adevărat, Óţi spun că, atunci c‚nd erai mai t‚năr, singur te Óncingeai şi te duceai unde voiai; dar c‚nd vei Ómbătr‚ni, Óţi vei Óntinde m‚inile, şi altul te va Óncinge, şi te va duce unde nu vei voi.î A zis lucrul acesta ca să arate cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu. Şi, după ce a vorbit astfel, i-a zis: ÑVino după Mine.î Petru s-a Óntors, şi a văzut venind după ei pe ucenicul pe care-l iubea Isus, acela care, la cină, se rezemase pe pieptul lui Isus, şi zisese: ÑDoamne, cine este cel ce Te vinde?î Petru s-a uitat la el, şi a zis lui Isus: ÑDoamne, dar cu acesta ce va fi?î Isus i-a răspuns: ÑDacă vreau ca el să răm‚nă p‚nă voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie? Tu vino după Mine!î Din pricina aceasta, a ieşit zvonul printre fraţi că ucenicul acela nu va muri deloc. Œnsă Isus nu zisese lui Petru că nu va muri deloc, ci: ÑDacă vreau ca el să răm‚nă p‚nă voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie?î Ucenicul acesta este cel ce adevereşte aceste lucruri, şi care le-a scris. Şi ştim că mărturia lui este adevărată.

Mai sunt multe alte lucruri, pe care le-a făcut Isus, care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că nici chiar Ón lumea aceasta n-ar fi putut Óncăpea cărţile care s-ar fi scris. Amin.