Letter of Paul to the Romans, глава 14

Primiţi bine pe cel slab Ón credinţă, şi nu vă apucaţi la vorbă asupra părerilor Óndoielnice.

Unul crede că poate să măn‚nce de toate; pe c‚nd altul, care este slab, nu măn‚ncă dec‚t verdeţuri.

Cine măn‚ncă să nu dispreţuiască pe cine nu măn‚ncă; şi cine nu măn‚ncă, să nu judece pe cine măn‚ncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit.

Cine eşti tu, care judeci pe robul altuia? Dacă stă Ón picioare sau cade, este treaba stăp‚nului său; totuşi, va sta Ón picioare, căci Domnul are putere să-l Óntărească pentru ca să stea.

Unul socoteşte o zi mai presus dec‚t alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin Óncredinţat Ón mintea lui.

Cine face deosebire Óntre zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire Óntre zile, pentru Domnul n-o face. Cine măn‚ncă, pentru Domnul măn‚ncă; pentru că aduce mulţumiri lui Dumnezeu. Cine nu măn‚ncă, pentru Domnul nu măn‚ncă; şi aduce şi el mulţumiri lui Dumnezeu.

Œn adevăr, nici unul din noi nu trăieşte pentru sine, şi nici unul din noi nu moare pentru sine.

Căci dacă trăim, pentru Domnul trăim; şi dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului.

Căci Hristos pentru aceasta a murit şi a Ónviat ca să aibă stăp‚nire şi peste cei morţi şi peste cei vii.

Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi ne vom Ónfăţişa Ónaintea scaunului de judecată al lui Hristos.

Fiindcă este scris: ÑPe viaţa Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca Ónaintea Mea, şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.î Aşa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine Ónsuşi lui Dumnezeu.

Să nu ne mai judecăm dar unii pe alţii. Ci mai bine judecaţi să nu faceţi nimic, care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire.

Eu ştiu şi sunt Óncredinţat Ón Domnul Isus, că nimic nu este necurat Ón sine, şi că un lucru nu este necurat dec‚t pentru cel ce crede că este necurat.

Dar dacă faci ca fratele tău să se m‚hnească din pricina unei m‚ncări, nu mai umbli Ón dragoste! Nu nimici, prin m‚ncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos!

Nu faceţi ca binele vostru să fie grăit de rău.

Căci Œmpărăţia lui Dumnezeu nu este m‚ncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie Ón Duhul Sf‚nt.

Cine slujeşte lui Hristos Ón felul acesta, este plăcut lui Dumnezeu şi cinstit de oameni.

Aşadar, să urmărim lucrurile, care duc la pacea şi zidirea noastră.

Să nu nimiceşti, pentru o m‚ncare, lucrul lui Dumnezeu. Drept vorbind, toate lucrurile sunt curate. Totuşi, a m‚nca din ele, c‚nd faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de cădere, este rău.

Bine este să nu măn‚nci carne, să nu bei vin şi să te fereşti de orice lucru, care poate fi pentru fratele tău un prilej de cădere, de păcătuire sau de slăbire.

Œncredinţarea pe care o ai, păstrează-o pentru tine, Ónaintea lui Dumnezeu. Ferice de cel ce nu se os‚ndeşte singur Ón ce găseşte bine.

Dar cine se Óndoieşte şi măn‚ncă, este os‚ndit, pentru că nu măn‚ncă din Óncredinţare. Tot ce nu vine din Óncredinţare, e păcat.